Blog

Viorel Meșca, colegul nostru de la Divizia Juridică și unul dintre avocații care ne reprezintă cu succes în fața instanțelor din România, răspunde punctual la câteva întrebări de interes general despre popriri, dar și despre cazurile interesante de popriri pe care le-a avut de gestionat în instanță.

1. Viorel, ce sunt popririle, în esență?

Popririle reprezintă o formă de executare a creanțelor, așa cum se numesc în limbaj juridic. Fără a intra prea mult în detalii juridice, popririle presupun indisponibilizarea unor sume de bani, a unor titluri de valoare sau a unor bunuri datorate cuiva (unui creditor), în temeiul unor raporturi juridice existente, și reprezintă o modalitate prin care creditorii pot recupera, pe cale legală, datoriile de la debitori (cei care datoreaza creanța).

2. Care este obiectul popririlor?

Potrivit legislației românești, sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani datorate de către debitori ori deţinute în numele acestora de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

3. Ce trebuie să facă o bancă atunci când primește o poprire?

În primul rând, banca trebuie să verifice dacă debitorul (“datornicul”), persoană fizică sau juridică, menționat în adresa respectivă de înființare poprire este sau nu client al băncii, pentru că, doar în acest caz, banca devine ”terț poprit” și este obligată ca în termen de 5 zile de la comunicarea popririi (sau, în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora):

• 1. să consemneze (adică să blocheze/indisponibilizeze) suma de bani, în cazul în care creanța poprită este exigibilă (adică poate fi pusă în executare) și să trimită dovada executorului judecătoresc;
• 2. să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia.

4. Ce instituții formulează în general băncii adresele de înființare poprire?

Banca primește lunar popriri emise de către organele de executare silită, cele mai frecvente fiind: executorii judecătorești, ANAF, primării.

5. Ai întâlnit situații atipice referitoare la adresele de înființare poprire primite de Libra?

Da, chiar în ultima perioadă. Acestea au decurs din interpretarea greșită din partea organelor de executare a unei noțiuni esențiale pentru materia popririlor, respectiv cea de ”client al băncii”, prin care trebuie să înțelegem orice persoană fizică sau juridică aflată într-o relație contractuală stabilită printr-o convenție/înțelegere/contract încheiat între client și bancă.

Un exemplu la îndemână este situația complet atipică în care primim adrese de înființare poprire pe numele unor debitori care nu sunt clienții băncii, ci ai unuia dintre partenerii nostri, persoană juridică lituaniană - Revolut Bank UAB, pentru care furnizăm tehnologie bancară. Concret, toate conturile deschise la Libra Internet Bank pentru desfașurarea parteneriatului cu Revolut Bank UAB au ca titular Revolut Bank UAB, nu clienții acestuia. Cu toate acestea, unele popriri sunt trimise în mod eronat către Libra Internet Bank, în loc să se urmeze procedurile corecte de executare transfrontalieră, așa cum sunt descrise în Regulamentul (UE) 1215/2012, Regulamentul (CE) nr. 805/2004, Regulamentul (UE) nr. 655/2014, Regulamentul (CE) nr. 1896/2006, având în vedere că Revolut Bank UAB (care gestionează relația contractuală cu clientul final) este o entitate lituaniană, înființată și guvernată de legile lituaniene și că aceasta poate da curs solicitărilor formulate de autorităților române doar în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă acesteia.

Este o modalitate greșită de instituire a popririlor, pentru care am fost nevoiți să mergem în instanță, să explicăm separarea responsabilităților în cazul unor astfel de parteneriate. Și, până acum, toate cazurile cu sentințe definitive au fost solutionate în favoarea Libra Internet Bank. Din păcate, pentru organele de executare si creditori, acest lucru a însemnat o întârziere destul de mare, care putea fi ușor de evitat daca popririle ar fi fost puse în aplicare în mod corespunzător în conformitate cu procedurile definite de legislația UE aplicabile și autoritățior române (în calitate de stat membru al UE).

6. Care sunt cazurile ce fac obiectul unor litigii în materia popririlor, dintre cele pe care le-ai avut de gestionat în ultima vreme, în calitatea ta de avocat?

Litigiile în materia popririlor din ultima vreme au fost determinate de o deficitară înțelegere de către organele de executare a raporturilor juridice dintre Libra Internet Bank (banca), Revolut Bank UAB (clientul băncii) și clienții Revolut, care nu sunt și clienții băncii. După cum am explicat mai sus, noile tipuri de parteneriate bazate pe tehnologie bancară necesită o mai bună informare din partea organelor de executare. În exemplul cu Revolut, am explicat că:

• a) banca nu poate fi terț poprit pentru debitorii urmăriți care sunt clienți ai Revolut, nu ai Libra Internet Bank;
• b) titularul tuturor conturilor deschise la Libra Internet Bank este Revolut, nu clienții acestuia;
• c) Libra Internet Bank nu datorează sume de bani clienților Revolut.

Această eroare poate fi cu ușurință evitată, având în vedere că organele de executare au acces la suficiente informații în acest sens.

Rolul Libra Internet Bank în parteneriatul încheiat cu Revolut este de a pune la dispoziția Revolut coduri IBAN de tip virtual, folosite în scop tehnico-operațional de către Revolut pentru a îsi deservi proprii clienți. Însă, prin furnizarea acestor coduri virtuale, clienții Revolut nu devin și clienții Libra.

Faptul că până în prezent toate deciziile rămase definitive pronunțate pe acest tip de litigii au fost în favoarea noastră confirmă raționamentul nostru, corect de altfel, că Libra Internet Bank nu poate fi considerată parte poprită în privința conturilor Revolut.